oameni care lucraseră cu el.
Și am cerut să fie revăzute documentele existente despre accident, fără să pornesc de la concluzia că fusese provocat.
Adevărul s-a dovedit mai puțin spectaculos decât scenariile care începuseră să-mi apară în minte.
Nu am găsit dovada că cineva îl omorâse pe Andrei.
Nu exista o mărturisire secretă.
Nu exista o fotografie cu „vinovatul”.
Accidentul fusese investigat la vremea respectivă ca accident rutier, iar ceea ce mai putea fi verificat după atâția ani nu oferea o bază serioasă pentru a afirma altceva.
Dar am aflat ceva ce familia lui ascunsese.
Andrei fusese speriat în ultimele săptămâni.
Primise avertismente să nu se mai intereseze de anumite documente ale firmei.
Iar în seara în care murise plecase să predea copii ale unor înscrisuri unei persoane în care credea că putea avea încredere.
Asta era „întâlnirea”.
Nu cea de serviciu despre care mi se spusese.
— Deci nu vom
Comments