să mă odihnesc de ecrane. Nu am vrut să te pun să alegi între noi. Credeam că, dacă mai rezist puțin, lucrurile se vor liniști.”
Am privit telefonul din mâna mea. În istoricul apelurilor erau două apeluri pierdute de la Cristina, în zile în care îmi amintisem că mama mă sunase apoi și îmi spusese că totul era bine acasă.
Atunci am înțeles cât de ușor acceptasem versiunea care îmi convenea. Mă întorceam obosit de la serviciu și voiam să cred că totul era sub control. Nu întrebasem suficient. Nu verificasem dacă soția mea avea cu adevărat ajutorul pe care îl promisesem.
Doina a intrat în salon fără să bată.
“Acum vă aliați amândoi împotriva mea? Eu am venit să vă ajut. Dacă nu eram eu, cine știe ce se întâmpla cu copilul!”
M-am ridicat.
“Mamă, ai găsit-o pe Cristina inconștientă în bucătărie și ai continuat să mănânci. Eu am






Comments