Am rămas cu mâna pe volan, privind-o fără să înțeleg ce voia să spună. În jurul nostru, adolescenți îmbrăcați elegant coborau din mașini, râdeau și își făceau fotografii. Din clădire se auzea muzica, iar la intrare se formase deja o coadă. Numai în mașina noastră părea că timpul se oprise.

A dus mâna la gură.

— Atunci… noi…

— Suntem frate și soră, am terminat eu propoziția.

Am rămas amândoi nemișcați.

Cu o oră înainte eram doi aproape necunoscuți, obligați să petreacă împreună o seară stânjenitoare. Acum aflasem că aveam același tată.

— Nu vreau să intru la bal, a spus Georgiana.

— Dar e seara ta.

— Nu mai contează. Vreau să vin cu tine.

Am privit-o.

— Ești sigură?

— Da. Dacă tata ne-a mințit pe amândoi, vreau să aflu de ce.

Am pornit motorul.

Dar nu ne-am îndreptat spre casa domnului Șerban.

Am condus direct la mama.

Când am intrat în apartamentul nostru, mama stătea la masa din bucătărie. În fața ei se afla o cutie veche de pantofi, plină cu fotografii și scrisori.

Sora mea mai mică, Ana, era în camera ei, făcându-și temele.

Mama s-a ridicat când ne-a văzut.

Privirea i s-a oprit asupra Georgianei.

— Tu ești fiica lui Victor?

Georgiana a

Comments

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy