peste CV.
— Ați stat mult timp în afara pieței muncii.
Mi s-a strâns stomacul.
— Da.
— De ce vreți să reveniți acum?
M-am gândit la Margareta.
La foarfecă.
La bucata de material căzută pe podea.
— Pentru că am înțeles că, dacă mai aștept ca altcineva să-mi dea voie să-mi construiesc viața, s-ar putea să aștept pentru totdeauna.
Femeia m-a privit câteva secunde.
Apoi a zâmbit.
— Asta este probabil cel mai sincer răspuns pe care l-am primit săptămâna aceasta.
Am plecat fără să știu rezultatul.
În fața clădirii, telefonul a sunat.
Era Margareta.
Am răspuns.
— Lucian este stabil, mi-a spus. Medicii spun că a fost un episod de leșin favorizat de deshidratare, alcool și epuizare. Îl mai țin sub observație.
Am simțit o ușurare sinceră.
— Mă bucur că este bine.
A urmat o pauză.
— Oana… despre ieri…
Pentru prima dată, Margareta nu mai avea vocea aceea sigură.
— N-ar fi trebuit să râd.
Comments