mai mergea cu capul plecat.
Câteva săptămâni mai târziu, după ce medicul îi spuse că putea renunța la bandaje pentru perioade mai lungi, ieși în curte fără ele.
Prima persoană care o văzu fu vecina de peste drum.
Femeia rămase câteva secunde fără cuvinte.
Maria se pregăti pentru privirea de milă.
Dar vecina spuse doar:
— Maria, am făcut plăcintă cu mere. Vrei o bucată?
Maria începu să râdă.
— Da.
Era prima dată când părinții lui Andrei o auzeau râzând.
Procesul împotriva fostului ei soț și ancheta privind incendiul și faptele anterioare au continuat pe baza probelor strânse de autorități.
Maria a depus mărturie.
Andrei a fost lângă ea.
Dar cel mai important lucru era că, treptat, Maria încetase să-și mai organizeze întreaga viață în jurul fricii.
A continuat tratamentele.
A început terapia.
Și, după câteva luni, ea și Andrei s-au mutat într-un oraș apropiat.
Nu pentru că satul îi alungase.
Comments